Adrian Cioroianu va prezenta conferința „Istoria ca teatru – de la Iulius Cezar la Nicolae Ceaușescu”, duminică, 29 ianuarie, ora 11, la sala „Ion D Sîrbu”.

Cu acest prilej, fostul ministru de externe al României va lansa la Craiova și cea mai recentă carte a sa, „Epoca de aur a incertitudinii” (Ed. Curtea Veche, 2011).

Moderator al întâlnirii va fi Nicolae Coande.

Începând cu 2009, Întâlnirile SpectActor reprezintă deja un eveniment cultural important în viața Craiovei. Printre cei care au conferențiat la T.N. Marin Sorescu se numără personalități precum Radu Beligan, Ion Caramitru, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Gabriela Adameșteanu, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Matei Vișniec, A.S.R., Principele Radu al României, Solomon Marcus, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici.

 Doritorii pot procura bilete de la agenția teatrului (www.tncms.ro).

Adrian Cioroianu (n. 5 ianuarie 1967, Craiova) este istoric, jurnalist, eseist și om politic român. El a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2008). A absolvit Liceul de Filologie-Istorie Craiova și a urmat cursurile Facultății de Istorie de la Universitatea București (1988-1993), masteratul în istorie (Diplome d’Etudes et des Recherches Approfondies) la Universitatea Laval din Quebec, Canada (1996-1997) și cursuri de doctorat în istorie la Universiatea Laval din Quebec, Canada (1997-2002), finalizate prin susținerea tezei cu titlul Mitul, Imaginea și Cultul liderului în România comunistă. De asemenea, a fost și bursier al Colegiului Noua Europă (2001-2002).

După absolvirea facultății, a devenit cadru didactic la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București, în prezent având gradul didactic de conferențiar. De asemenea, a fost profesor la Colegiul PRO din București (1998-2007), redactor la revista “Dilema veche” (1998-2007) și redactor la Gazeta Sporturilor. A realizat emisiunile Ora de istorie (Realitatea TV, 2000); Chiasma. Dialoguri PAX (PAX TV, 2003) și Totul la vedere (TVR 1).

Adrian Cioroianu a publicat studii și articole în următoarele ziare și reviste: “Lettre International”, “Dosarele Istoriei”, “Suplimentul de Cultură”, “Ziua”, “GEO” (ediția românească), “Sfera Politicii”, “Cotidianul”, “Revista 22”, “Dilema veche”, “Radio România”, “Gazeta de Sud”, “Formula AS”, “Evenimentul Zilei”, “Opinia studențească”, “ Foreign Policy — România, Historia, Istorie şi civilizaţie”, “Scrisul românesc” etc.

Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Societății Timișoara. Din februarie 2011, este vicepreşedinte al Institutului Român de Istorie Recentă, București.

A publicat următoarele cărți: Arhiva Durerii, Ed. Fundația Academia Civică, 2000, în colaborare cu Lucian Boia și Tom Sandqvist; Scrum de secol. O sută una povești suprapuse, Ed. Curtea Veche, 2001; Focul ascuns în piatră. Despre istorie, memorie și alte vanități contemporane, Ed. Polirom, Iași, 2002; Ce Ceaușescu qui hante les Roumains. Le mythe, les representations et le culte du Dirigeant dans la Roumanie communiste, Editions Curtea Veche et AUF, 2004; Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, Ed. Curtea Veche, 2005; Sic transit gloria… Cronica subiectivă a unui cincinal în trei ani și jumătate, Ed. Polirom, Colecția Ego, Publicistică, 2006; Istorie, eroi, cultură politică, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2008; Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială (vol.1), Ed. Curtea Veche, 2009, ediţia a II-a, în pregătire; volumul 2, de asemenea în pregătire; Visul lui Machiavelli, Ed Curtea Veche, 2010.

“Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școala gustiană între carlism și legionarism”, prima carte de autor a lui Antonio Momoc,  este considerată  o primă încercare  de inventariere sistematică a orientărilor politice individuale și/sau de grup ale membrilor tineri ai Școlii Sociologice de la București. Importanța volumului constă, conform antropologului Zoltán Rostás, în analiza lipsită de mitizare a dimensiunii politice a vieții unui grup intelectual. Specifice demersului sunt detașarea de modelul cultural actual și contribuția la identificarea erorilor preluării modelului interbelic în perioada postdecembristă. Astfel, lucrarea se evidențiază prin obiectivitatea investigației și poate constitui un punct de plecare pentru studiul politologic al altor forme de manifestare culturală din perioada interbelică.

Antonio Momoc  este lector dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, moderator al Serilor FJSC, având o dublă formare academică  și  experiență, atât în media, cât și în comunicarea politică. Autorul a mai publicat la editura Curtea Veche lucrarea “Activiștii mărunți – Istorii de viaţă”, alături de Zoltán Rostás, în 2007.

Evenimentul va începe joi, 26 ianuarie 2012, la ora 16.00, în Bloc Producţie Radio Iaşi, cu proiecţia filmului Cele ce plutesc/2009/R: Mircea Daneliuc, urmată de lansarea cărţii “Cele ce plutesc. Variaţiuni pe tema unui scenariu”, în prezenţa autorului. Invitaţii speciali vor fi scriitorul şi prozatorul Liviu Antonesei, criticul de teatru şi film Ştefan Oprea şi filmologul şi teatrologul Mihai Mardare. Începând cu ora 19.30, la Cinema City Iulius Mall Iaşi va avea loc spectacolul de gală Cele ce plutesc/2009.

Vineri, 27 ianuarie 2012, începând cu ora 18.00, va vea loc proiecţia filmului Patul conjugal/1994, în Aula Universităţii Petre Andrei.

Mircea Daneliuc este una dintre figurile marcante ale cinematografiei româneşti. Regizor, scenarist, actor şi scriitor, a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii A.I.Cuza din Iaşi, dar şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucuresti, la secţia de regie. A debutat ca regizor în anul 1975, cu filmul Cursa, pentru care a primit premiul de debut din partea ACIN. Următorul film, Ediţie specială, apărut in 1977, i-a adus premiul ACIN pentru regie.

Când a apărut Proba de microfon în 1988, talentul lui Mircea Daneliuc a fost confirmat de primul Mare Premiu al ACIN. A participat cu aceasta pelicula la festivalurile de la Atena, Los Angeles, Roma, Poitiers. Următoarele filme regizate de el au avut mare success şi au fost prezentate la festivaluri internaţionale. Câteva dintre ele ar fi: 1980- Vânătoarea de vulpi, 1984- Glissando, distins de ACIN cu Marele Premiu, 1988 – Iacob, cu o nominalizare la premiul european Felix ca cel mai bun film şi Marele Premiu ACIN, 1991- A 11-a poruncă – UCIN Marele Premiu, 1993- Patul conjugal – Marele Premiu UCIN, 2003 – Ambasadori, căutam patrie, 2008 – Legiunea străină, 2009 – Marilena, 2009 – Cele ce plutesc.

Printre cărţile scrise de Mircea Danieliuc se numără “Apa din cizme” – roman (Curtea Veche Publishing,  2006), “Cele ce plutesc. Variaţiuni pe tema unui scenariu” – roman (Curtea Veche Publishing,  2009), “Două spălări pe cap” – proză scurtă (Curtea Veche Publishing,  2010).

]]> http://curteaveche.wordpress.com/2012/01/18/portret-de-cineast-la-iasi-mircea-daneliuc/feed/ 0 curteaveche mircea-daneliuc-219963l afis lansare http://curteaveche.wordpress.com/2012/01/18/adrian-vasilescu-premiat-la-gala-superlativelor-vip/ http://curteaveche.wordpress.com/2012/01/18/adrian-vasilescu-premiat-la-gala-superlativelor-vip/#comments Wed, 18 Jan 2012 13:34:10 +0000 curteaveche http://curteaveche.wordpress.com/?p=3003 ]]> Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR şi unul dintre autorii Curtea Veche Publishing (“Biletul de ieşire din criză“, 2011) a fost desemnat luni, 16 ianuarie 2012, drept câştigător al unuia dintre Premiile Speciale ale Galei Superlativelor VIP (www.superlativelevip.ro).

Publicul a avut o contribuţie esenţială la desemnarea celor ce au urcat pe scena Operei Naţionale. Câştigătorii au fost răsplătiţi pentru profesionalismul şi verticalitatea de care au dat dovadă în activităţile desfăşurate, prin care au devenit promotori ai evoluţiei sociale.

(Sursa foto)

În bestsellerul său revoluţionar, “Coada lungă”, Chris Anderson demonstra că piaţa virtuală creează pieţe de nişă, permiţând produselor şi consumatorilor să interacţioneze aşa cum nu au mai făcut-o niciodată în trecut. Cartea, tradusă la Curtea Veche Publishing în 2009, a primit premiul Gerald Loeb, fiind considerată „cea mai bună carte de afaceri a anului“.

 În “Gratuit”, autorul propune un model economic potrivit unei realităţi bazate pe gratuitate. Cel mai important sfat al lui Anderson ar fi ca oamenii de afaceri să îşi elibereze mintea şi să ofere produse gratuit fără strângere de inimă, pentru că aceasta este cea mai bună formă de marketing, capabilă să aducă mai târziu un profit garantat.

Căutările pe Google sunt gratuite, la fel este şi serviciul de email al Yahoo; banii pe care îi câştigă ambele companii provin din produsele auxiliare plătite, puse în evidenţă de cele gratuite. Articolele de pe enciclopedia Wikipedia sunt în întregime gratuite, iar cheltuielile de administrare sunt acoperite doar din donaţii. Preţul revoluţionar – gratuitatea – a distrus unele pieţe tradiţionale, precum cea a enciclopediilor pe hârtie, dar a deschis calea unor afaceri de miliarde de dolari – precum cea a motoarelor de căutare. În plus, beneficiile informaţiilor gratuite de pe internet nu pot fi măsurate doar în dolari.

Costurile asociate economiei virtuale, aflate în plină dezvoltare, se îndreaptă vertiginos către zero, iar preţurile factorilor de producţie scad şi ele, într-un ritm nemaiîntâlnit, pe o durată de timp extrem de lungă. De exemplu, în 1961, un simplu tranzistor costa 10 dolari; în prezent, cel mai nou cip produs de Intel este format din 2 miliarde de tranzistori şi se vinde cu numai 300 de dolari (sau 0,000015 cenţi pe tranzistor) – devenind, practic, mult prea ieftin pentru a i se mai putea pune un preţ.

La fel, când vine vorba despre lungimea de bandă, puterea de procesare sau spaţiul de stocare pe hard disk, neajunsurile şi constrângerile caracteristice economiilor tradiţionale pur şi simplu nu se mai aplică.

Aceste trei instrumente sunt doar câteva dintre cele care au promovat  oferirea bunurilor de orice fel în mod gratuit, o realitate economică ce merge mai departe de tehnicile de marketing sau de subvenţiile încrucişate.

„Gratuit. Viitorul unui preţ revoluţionar” dezbate o idee nouă, radicală, ce poate fi aplicată economiei globale, şi arată în ce constau beneficiile preţului revoluţionar, gratuitatea, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinzători şi organizaţii.

„Ţinând cont de costurile de distribuţie, care tind spre valoarea zero, Chris Anderson identifică o nouă mişcare economică, relevantă pentru viitorul apropiat.” (Eric Schmidt, CEO la Google)

„La fel ca în prima sa carte, Coada lungă, Anderson vine, şi de această dată, cu un material inedit, prezentat într-o manieră captivantă.” (Publishers Weekly)

Chris Anderson este redactor-şef al revistei Wired şi considerat una dintre cele mai puternice voci din centrul noii economii.  Înainte de a prelua această funcţie, a lucrat pentru publicaţia The Economist, la Londra, Hong Kong şi New York. Şi-a început cariera în redacţiile a două importante reviste de ştiinţă — Science şi Nature.

Deţine o diplomă în fizică, obţinută la Universitatea George Washington, şi a studiat mecanica cuantică şi jurnalismul ştiinţific la Universitatea Berkeley din California.

În anul 2007, Chris Anderson a apărut în Time 100, printre cei mai influenţi 100 de oameni ai anului.

Volumul „Gratuit. Viitorul unui preţ revoluţionar” poate fi găsit în librăriile din ţară şi pe site-ul www.curteaveche.ro la preţul de 38 lei.

Mai multe informații despre semnarea Manifestului pe pagina www.wearemore.eu/manifesto.

]]> http://curteaveche.wordpress.com/2012/01/09/campania-europeana-we-are-more-act-for-culture-in-europe/feed/ 0 curteaveche http://curteaveche.wordpress.com/2012/01/09/roger-dawson-vine-la-bucuresti-pentru-a-vorbi-despre-cele-mai-eficiente-tehnici-de-negociere/ http://curteaveche.wordpress.com/2012/01/09/roger-dawson-vine-la-bucuresti-pentru-a-vorbi-despre-cele-mai-eficiente-tehnici-de-negociere/#comments Mon, 09 Jan 2012 10:24:41 +0000 curteaveche http://curteaveche.wordpress.com/?p=2953 ]]>  “Nu vei produce niciodata bani mai rapid ca atunci cand negociezi” – spune Roger Dawson, presedintele celei mai renumite companii de imobiliare din California si “cel  mai bun negociator al Americii”, dupa cum l-a denumit Success Magazine.

Seminarul “Secretele negocierii” te invata cum sa iesi castigator la masa negocierilor astfel incat cealalta persoana sa aiba sentimentul ca el/ea este invigatorul. Negocierea joaca un rol esential in afaceri, in fiecare zi, daca iti doresti sa te afirmi, fie ca soliciti o marire de salariu, cumperi un echipament sau contractezi noi parteneri.

Acest program este construit pe experienta de 25 de ani a lui Roger Dawson, care a scris pe larg despre puterea negocierii, persuasiune si luarea deciziilor. Sute de mii de manageri si lideri din Statele Unite, Australia si Canada i-au cerut sfaturi lui Roger cu privire la tehnicile eficiente de negociere. “Secretele negocierii” este unul dintre cele mai vandute programe audio de vanzari care au fost publicate vreodata, cu vanzari de 38 milioane de US$.

Vei invata despre ceea ce ii influenteaza pe oameni si cum sa recunosti si sa te mulezi pe diferitele stiluri de negociere, astfel incat sa poti obtine ceea ce doresti, indiferent de situatie. In cadrul acestui seminar remarcabil, Roger Dawson iti va arata startegiile si tacticile care-ti vor permite sa convingi oamenii in orice situatie. Vei descoperi de ce credibilitatea, dar, mai presus de toate, coerenta, reprezinta pietrele de temelie pentru a obtine ceea ce doresti si pentru a atinge obiectivele organizatiei. Vei invata cum sa devii un negociator puternic si cum sa-ti imbunatatesti, in mod uimitor, profiturile.

Autor a 17 carti si 6 audiobook-uri, Roger Dawson este considerat si unul din­tre cei mai im­por­tanti con­fe­ren­tiari de pro­fe­sie din Statele Unite. Este mem­bru al Aso­ciatiei Na­tio­na­le a Con­fe­ren­tia­ri­lor, ca­pa­tand doua din­tre cele mai pres­ti­gioa­se ti­tluri, CPAE (Pre­miul de Ex­ce­len­ta) si CSP (Ex­pert in Dis­cur­su­ri­le Pro­fe­sio­nis­te). Cateva dintre cartile sale au fost editate si in limba romana: Start spre eficienta, Secretele negocierii. Arta de a castiga in orice situatie, Secretele persuasiunii. Cum sa vinzi orice oricui?, precum si audiobook-ul Cadranul personlitatilor.

Mai multe detalii despre seminarul “Secretele negocierii” (2 Martie 2012, Bucuresti, Crystal Palace Ballrooms, Sala Roma) puteti gasi pe site-ul dedicat evenimentului: http://www.power-negotiating.eu/ro/

Printre partenerii evenimentului se numara: Wall-Street.ro, Business24.ro, BestJobs.ro, Bestresource.ro, Imobiliare.ro, Catalogdecursuri.ro, Curtea Veche, Calendarevenimente.ro, Audiosfera.

Pentru inscrieri si detalii suplimentare: 021.203.47.48, 0766.33.14.08, office@intercontactro.com

Regina Maria a României, nepoata Reginei Victoria a Angliei şi verişoara primară a Ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei, era renumită pentru frumuseţea ei, pentru inteligenţă, simţ diplomatic, altruism şi pasiune pentru artă, poezie şi filozofie. Consoarta Regelui Ferdinand I şi mama regelui Carol al II-lea al României a fost  supranumită “Regina inimilor” sau “Mama răniţilor” datorită dragostei şi dăruirii pe care le-a arătat în timpul Primului Război Mondial.

Dincolo de multiplele acţiuni de caritate întreprinse, Majestatea Sa a rămas în memoria românilor şi pentru talentul de a scrie. Opera sa literară este vastă, cuprinzând câteva romane sentimentale, volume de povestiri, poveşti şi basme pentru copii şi cu un jurnal în două volume, “Povestea vieţii mele”.

„…Chiar din copilărie eram înzestrată cu o vie imaginaţie, şi îmi plăcea să spun poveşti surorilor mele. Mai târziu, începui să spun poveşti copiilor mei. Atât de limpede vedeam tot ce povesteam, încât făceam pe ascultătorii mei să rătăcească împreună cu mine… Într-o zi îmi spuse fetiţa mea, Elisabeta: Mamă, ar trebui să scrii toate astea… Eşti născută ca să scrii basme!“ mărturisea Regina Maria a României în “Povestea vieţii mele” (vol. II, Editura Eminescu, Bucureşti, 1991).

Volumul „Poveştile Reginei Maria” reînvie farmecul clipelor de intimitate pe care Majestatea Sa le petrecea povestind cu cei cinci copii. Cartea are un format original, ce încearcă să sublinieze, prin fotografii sugestive, povestea familiei Reginei. Astfel, în volum apar ilustraţii cu Regina Maria a României, Regele Ferdinand I, cei cinci copii ai acestora – Carol (viitorul rege Carol al II-lea), prinţul Nicolae, principesele Elisabeta, Maria şi Ileana şi prinţul Mihai (viitorul rege Mihai I al României, nepotul Reginei Maria şi fiul lui Carol al II-lea).

Toate poveştile au un pronunţat fundal românesc şi reflectă apropierea Reginei Maria de România. Unele sunt poveşti moralizatoare, creştine – “Cartea Minunată a Parintelui Simion”, “Sămânţa înţelepciunii” şi “Baba Alba” -, altele sunt poveşti intructiv-optimiste – “De coada cometei” este, de exemplu, o iniţiere ludică în astronomie, cu un mesaj moralizator.

În timpul Primului Război Mondial, Regina Maria a mers pe front alături de doamnele de la curte pentru a îngriji soldaţii români răniţi. Emoţiile resimţite aici sunt reflectate şi în tonul unora dintre poveşti:  povestirea “Orfana”  prezintă în mod direct experienţa foametei din timpul războiului şi suferinţa soldaţilor.

Cea de a 13-a poveste a volumului, adăugată de Curtea Veche Publishing în această ediţie, este un eseu autobiografic al Reginei Maria, intitulat “Copila cu ochi albaştri”. În 1931, Ileana, fiica cea mică a Reginei, se mărită cu Arhiducele Anton de Austria şi pleacă din ţară. Regina reia, în acest eseu, istoria familiei sale, vorbeşte despre copiii ei şi despre vremurile grele ale războiului. În acest fel, autobiografia Reginei se întreţese cu poveştile ei, pe care, cel mai probabil, le-a spus de multe ori, înainte de a le scrie, propriilor copii.

ASR Principesa Margareta a României declară, recitind “Poveştile Reginei Maria”, că “Talentul de scriitor al Reginei Maria nu apare altcum decât firesc. Frumoasă, inteligentă, cu farmec şi temperament debordante, străbunica mea a adus literaturii române nu numai un avânt şi o încurajare părintească, dar şi condeiul unui nou scriitor regal. Toate cărţile ei sunt impetuoase, puternice, sensibile şi spontane, de la paginile de jurnal până la suavele poveşti pentru cei mici şi mari”.

2011 nu a fost pentru omenire un an prea bun și, iată, ține să ne îndolieze cu o dispariție uriașă. Fosta lume comunistă a Europei – din ce în ce mai săracă în cele de care au nevoie oamenii spre a fi oameni și din ce în ce mai bogată în restaurații care o pot aduce, moral, în sapă de lemn – l-a pierdut pe Václav Havel.

Pentru oameni ca Havel, Michnik ori Konrad, disidența nu a însemnat nici martiriu, nici meserie. A fost doar felul în care și-au asumat o responsibilitate de care s-a ferit copleșita și copleșitoarea majoritate a celor din jurul lor. Știau că nu sunt vinovați de lumea pe care o moșteniseră, dar au dorit să nu fie vinovați că vor lăsa generațiilor de după ei o lume chiar mai rea decât cea pe care o primiseră ei.

Neinteresat de politica per se – asemenea prietenului său Gyorgy Konrad, autorul Antipoliticii - Havel a fost ales de politică fiindcă ea avea nevoie de suflet. Este, dacă vreți, ceva din gândul lui Blaise Pascal pentru care credința însemna mai degrabă inima, decât rațiunea. În vreme ce, de cele mai multe ori, rațiunea îți șoptește să ai grijă de tine, inima îți spune să duci grija celorlalți.

Havel a crezut neîncetat că Salvarea acestei lumi a oamenilor nu se află nicăieri altundeva decât în inima omului, în puterea omenească de a reflecta, în modestie și responsabilitate.

Când a devenit ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul șef de stat al Cehiei post-comuniste, Havel nu atât pe el s-a luat în serios cât responsabilitatea funcției pe care și-o asumase. Nimic de neașteptat pentru cel care scrisese Oricine se ia prea mult în serios își asumă întotdeauna riscul de a părea ridicol. Oricine poate să râdă de el însuși în mod constant nu-și asumă un asemenea risc.

Havel s-a dovedit un om politic și nu un politician pentru că nu și-a asumat niciodată riscul de a nu-i lua în serios pe ceilalți – oamenii pe care ajunsese să-i reprezinte. Lumea împotriva căreia au luptat Havel și cei ca el va fi murit, dar lumea pentru care au luptat ei nu s-a născut încă. Așa că totul rămâne de făcut.

Moștenirea rămasă de la Havel nu este un proiect încheiat ci obligația de a intra într-un proiect tocmai pentru că bănuiești că nu se va încheia niciodată. Plecând, Havel ne-a lăsat un gând neliniștitor când scria „Tragedia omului modern nu este aceea că știe din ce în ce mai puțin despre rostul propriei sale vieți ci că rostul acesta îl interesează din ce în ce mai puțin.”

Adevărul în care a trăit Havel – și i-a invitat și pe ceilalți să trăiască – nu a fost niciodată la modă. A fost și rămâne doar un adevăr etern.

„Paradoxurile vor continua. Ca şi până acum, voi continua să mă aşez cu neplăcere în faţa unei foi albe, voi evita în toate felurile să scriu, mă voi îngrozi permanent de primele cuvinte care vor apărea pe hârtie. Voi încerca să-mi adun curajul să scriu, voi fi disperat atunci când nu voi reuşi – şi totuşi până la urmă voi scrie o piesă: demonii misterioşi care au inventat această suferinţă a mea probabil nu se vor linişti niciodată şi până la urmă vor obţine mereu ceea ce doresc. Mă vor enerva ca şi până acum toate speranţele – de multe ori nepotrivite, iar uneori nesăbuite – cu care ceilalţi mă încarcă şi toate rolurile, începând cu cele de reprezentant şi sfârşind cu cele de samaritean, care îmi sunt prestabilite. Ca şi până acum, mă voi revolta împo-triva acestor lucruri şi îmi voi proclama dreptul la linişte – şi până la urmă voi îndeplini toate aceste sarcini cu un sentiment de sinceră bucurie. Ca şi până acum, mă va chinui mereu câte ceva, mă voi teme şi mă voi îngrozi de câte ceva, voi intra în panică, mă voi învinui şi blama, uneori voi cădea pradă disperării – şi, ca şi până acum, vă veţi putea baza pe mine şi întotdeauna voi fi găsit acolo unde îmi este locul.“

Václav Havel

Poate că străinii se miră uneori că suntem în stare să îndeplinim asemenea sarcini şi în acelaşi timp să luăm totul în râs. Este greu să le explicăm că fără râs ar fi greu să facem toate acestea. (…) Acţiunea omenească realmente serioasă se produce atunci când răsare, ca din pământ, conştiinţa lucidă despre caracterul trecător a tot ce este omenesc, numai această conştientizare îi poate insufla o eventuală măreţie. Ar trebui să spun că speranţa la care mă gândesc destul de des (…) o văd înainte de toate ca o stare sufletească, şi nu ca o stare a lumii. (…) Speranţa nu înseamnă prognostic, ci orientare sufletească, orientarea inimii ce depăşeşte lumea şi este ancorată undeva mai departe, dincolo de frontierele sale. (…) Rădăcinile ei mai adânci le simt fixate undeva în transcendental, asemeni rădăcinilor responsabilităţii umane, fără a fi capabil - spre deose-bire să zicem de creştini - să spun ceva concret despre acest transcendent.

Václav Havel
(Interogatoriu în depărtare,
dialog cu Karel Hvížd’ala)

Cartea specialistului american în practici antreprenoriale Larry Farrell vă furnizează toate datele necesare pentru a vă gestiona cu succes propria afacere şi a vă asigura, în acest fel, independenţa financiară. În plus, veţi găsi aici exerciţii aplicative şi studii de caz celebre ale unor antreprenori plini de curaj şi inspiraţie, care au riscat şi au reuşit, precum Bill Gates, Walt Disney, Ed Penhoet, Michael Dell. Veţi învăţa toate strategiile prin care vă puteţi transforma ideea într-o mare afacere, iar termeni precum întocmirea planului de afaceri, alegerea pieţei şi a produselor, identificarea potenţialilor clienţi, testarea concurenţei nu vor mai ascunde niciun secret.

 Nu ai nevoie de o diplomă de master în management pentru a deveni antreprenor. Asta susţine sus şi tare Larry Farrell în cartea sa, Cum să devii antreprenor. Şi ne oferă drept exemple numeroasele cazuri de antreprenori, care au reuşit pornind de jos, unii dintre ei fără a avea nici studii de specialitate şi nici posibilităţi materiale deosebite. Au avut în schimb o viziune care i-a ghidat, o idee care i-a impulsionat şi un produs sau serviciu nou, a cărui lipsă se simţea pe piaţă. Şi punând toate acestea cap la cap, au creat, uneori din nimic, companii de milioane de dolari, mii de angajaţi, cu sedii pe tot mapamondul.

Fie că discutăm despre firme cunoscute de toată lumea şi devenite modele globale, cum ar fi imperiul Disney, creat de Walt Disney pentru a bucura oamenii, sau Apple Computer, care nu ar exista fără Steve Jobs şi dragostea acestuia pentru inovaţie, fie că ne referim la exemple mai nişate, cum ar fi afacerea DryWash, a spălătoriilor auto fără apă, începută de un brazilian din dorinţa de a oferi oamenilor mai multă curăţenie şi de a economisi resurse preţioase, sau compania de CODE Genetics, apărută în Islanda la iniţiativa unui profesor ce dorea să ajungă la un alt nivel în domeniul aflat în plină dezvoltare al geneticii, punctul comun indiferent de domeniu sau localizare îl constituie nevoia existentă pe piaţă şi dorinţa antreprenorilor de a o satisface.

Pe lângă acestea sunt uneori utile, alteori necesare, şi alte ingrediente cum ar fi: respectul pentru angajaţi, recunoaşterea aportului imens adus de aceştia şi încurajarea creativităţii şi a propagării ideilor în rândul acestora; dragostea pentru ceea ce faci şi dedicarea totală în punerea în aplicare a viziunii; dorinţa continuă de a inova, dar nu oricum, ci rapid; disponibilitatea de lucra oricât este nevoie pentru a-ţi atinge scopurile, oferind în permanenţă un exemplu angajaţilor tăi în această direcţie.

Toate aceste elemente sunt prezentate în cartea lui Larry Farrell şi vă sunt oferite drept model de urmat în propriul vostru drum spre o carieră de succes în antreprenoriat.